Ce este dermatita atopică?
Dermatita atopică, cunoscută și sub numele de eczemă, reprezintă o afecțiune inflamatorie a pielii, caracterizată prin înroșirea pielii și prurit (mâncărime). Apare frecvent la copii (10-20%), dar poate fi prezentă și la adulți (1-3%). Este o afecțiune cronică, asta înseamnă că poate să reapară periodic. Nu există un tratament care să vindece dermatita atopică, dar se cunosc anumite măsuri de îngrijire și tratamente care ameliorează pruritul și pot preveni recidivele.
De ce apare?
Dermatita atopică este o afecțiune cu etiologie multifactorială, așadar există numeroși factori care pot favoriza apariția ei, printre care:
- predispoziția genetică (70% dintre pacieți au istoric familial de atopie)
- alterarea funcției de ”barieră” a pielii (din cauza tulburării metabolismului lipidic epidermic)
- anomalii imunologice
- factori neuroendocrini
- factori declanșatori sau agravanți ai leziunilor cutanate:
- alimentari – lapte de vacă, ouă, alune, soia, grâu, pește, fructe de mare
- aeroalergeni – acarieni din praful de casă
- agenți infecțioși – Staphylococcus aureus
- factori de contact – agenți de curățare ce conțin alcool, substanțe astringente (care usucă pielea), parfumuri, detergenți și săpunuri dure cu pielea
- îmbrăcăminte strâmtă și abrazivă din lână sau materiale sintetice
- factori fizici – temperaturi extreme
- stresul emoțional
Cum se manifestă?
Simptomele dermatitei atopice pot fi diferite de la o persoană la alta, însă este important de reținut faptul că simptomul primar și dominant este pruritul (mâncărimea). Se realizează astfel un cerc vicios, în sensul că pruritul conduce la grataj (scărpinat), astfel se produc modificări cutanate, care scad pragul de sensibilitate la stimuli (hiperreactivitate cutanată), acestea conducând, din nou, la apariția pruritului.
Cei mici pot resimți senzația neplăcută de prurit inclusiv în timpul nopții, fapt ce duce la întreruperi frecvente ale somnului, cu iritabilitate marcată în timpul zilei.
Manifestările clinice ale dermatitei atopice variază în funcție de vârstă, iar astfel se descriu 3 faze:
- Infantilă (între vârsta de 2 luni – 2 ani): leziuni cu caracter acut (vezicule), situate mai ales la nivelul capului (scalp, obraji), gâtului, trunchiului și fețelor de extensie a extremităților.
- A copilăriei (între vârsta de 6 – 10 ani): leziuni mai puțin acute și mai puțin umede (papule, excoriații, eritem), situate mai ales în zonele de flexie (pliurile gâtului, cotului, genunchiului, încheietura mâinii).
- Adolescentului și adultului: leziuni uscate, lichenificate, hiperpigmentate situate în zonele de flexie și în jurul ochilor.
La adulți se întâlnesc frecvent numai manifestări reziduale: dermatita persistentă a mâinilor, dermatita pleoapelor, dermatita retroauriculară (în spatele urechilor).
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul se stabilește exclusiv prin examen clinic, întrucât nu există markeri specifici de laborator pentru dermatita atopică. Medicul va stabili diagnosticul în urma consultului, în funcție de aspectul și localizarea leziunilor, ținând cont de vârsta pacientului.
Complicații
În cadrul dermatitei atopice, complicațiile pot include:
- infecții cutanate (bacteriene, virale, fungice) – datorită sensibilității crescute a pielii la diferiți agenți infecțioși
- dezvoltare staturo-ponderală deficitară (deficit de creștere) – prin regimuri alimentare greșite, privative
- efectele locale sau sistemice ale tratamentului corticosteroid
- tulburări ale dezvoltării neuropsihice și emoționale, afectarea relațiilor intrafamiliale
Evoluția bolii
Dermatita atopică este o boală cu evoluție cronică, iar acutizările se pot produce în ciuda unor îngrijiri optime. Partea bună este aceea că manifestările clinice se pot ameliora (sau chiar pot dispărea) odată cu înaintarea în vârstă. Intermitent, pot să apară exacerbări ale bolii pe tot parcursul vieții, mai frecvent în condiții de stres fizic sau emoțional.
Este important de reținut că aproximativ 50% dintre copiii cu dermatită atopică vor dezvolta astm bronșic sau rinită alergică.
Tratament
Tratamentul dermatitei atopice trebuie să cuprindă:
- evitarea factorilor declanșatori ai leziunilor
- controlarea pruritului
- suprimarea inflamației
- refacerea barierei cutanate
- înlăturarea anxietății
În primul rând, este important să ținem cont de următoarele măsuri preventive:
- păstrarea unei temperaturi constante în locuință, dar și asigurarea unei umidități potrivite (de evitat extremele)
- hainele ce vin în contact direct cu pielea trebuie să fie confecționate din materiale absorbante și neiritante, precum bumbacul (se recomandă evitarea hainelor din lână sau material sintetic)
- spălarea hainelor trebuie făcută cu detergenți blânzi, fără parfum, iar clătirea trebuie făcută cu apă din abundență
- relaxarea și odihna au un rol important, în timp ce stresul și anxietatea scad capacitatea de refacere a barierei cutanate
Spălatul excesiv pe mâini duce la apariția xerozei (uscarea pielii), iar pentru a o preveni este necesar să aplicăm creme emoliente, care oferă pielii o stare de bine și o protejează (aceasta este cea mai importantă măsură în tratamentul dermatitei atopice).
Aplicarea dermatocorticoidului (recomandat de medic!) se face după baie, pe leziunile cutanate, de 2 ori pe zi. Cremele emoliente se aplică tot după baie, ideal în primele 3 minute, pentru a capta apa în piele și a o menține hidratată. Este recomandat ca apa de baie să fie caldă (nu foarte fierbinte), iar uscarea să se facă prin tamponare, nu prin frecarea pielii.
Testele alergologice de tip ”scratch test” sau intradermice nu au utilitate. În schimb, testele tip ”patch” pentru detectarea alergiilor de contact se pot dovedi utile.
Stabilitatea emoțională a pacientului este foarte importantă în controlul bolii. Uneori poate fi necesară apelarea la psiholog sau inițierea unei terapii pentru controlul anxietății sau depresiei.
Alimentația
Alimentația joacă un rol important în prevenirea episoadelor de dermatită atopică. Alimentația anti-dermatită este similară cu alimentația anti-inflamatorie și cuprinde:
Alimente recomandate:
- peștele (sursă naturală de acizi omega 3 care combat inflamația – somon, ton, macrou, sardine, hering)
- alimente bogate în probiotice (iaurt, supă miso, kefir, murături – care susțin sănătatea digestivă)
- alimente bogate în flavonoizi (fructe și legume colorate – mere, broccoli, cireșe, spanac)
Alimente de evitat:
- citricele
- lactatele
- ouăle
- glutenul
- soia
- condimentele (vanilia, cuișoarele, scorțișoara)
- roșiile cherry
- anumite tipuri de nuci
Adeseori, părinții se prezintă îngrijorați, împreună cu cel mic, în cabinetul medicului, în căutare de răspunsuri. Am scris acest articol cu scopul de a vă răspunde la o parte dintre întrebări, prin prezentarea unor informații relevante și corecte legate de prevenirea și tratamentul dermatitei atopice.
***
Multă sănătate, vouă și piticilor voștri!
Cu drag,
Pediatrul tău.