Din practica medicală vă pot spune că părinții au numeroase întrebări și temeri referitoare la vaccinurile din schema națională de vaccinare. Atunci când vine vorba de copii, părinții vor să se asigure că iau cele mai bune decizii pentru cei mici. Consider că alegerea de a vaccina sau nu copilul trebuie luată numai după ce se cunosc toate ”datele problemei”, atât beneficii, cât și riscuri. UNICEF România vine în sprijinul părinților și le răspunde acestora la cele mai cele mai frecvente întrebări referitoare la vaccinuri.
Text preluat de pe site-ul UNICEF România:
”Ce sunt vaccinurile?
Vaccinurile sunt produse ce se administrează, de obicei, în copilărie cu scopul de a oferi protecţie împotriva unor boli grave, adesea mortale. Stimulând sistemul de apărare naturală, acestea vă pregătesc organismul pentru a putea combate mai rapid şi mai eficient boala.
Cum funcţionează vaccinurile?
Vaccinurile vă ajută sistemul imunitar să lupte mai eficient împotriva infecţiilor, declanşând un răspuns imunitar la anumite boli. În cazul în care organismul dumneavoastră va contracta virusul sau bacteria respectivă, sistemul imunitar va şti deja cum să lupte împotriva lui.
Sunt sigure vaccinurile?
Vaccinurile sunt foarte sigure. Copilul dumneavoastră este mai expus riscului de a suferi din cauza unei boli ce poate fi prevenită prin vaccinare decât din cauza unui vaccin. Toate vaccinurile sunt supuse unei testări riguroase din punctul de vedere al siguranţei, inclusiv prin studii clinice, înainte de a fi aprobate pentru uz uman. Statele înregistrează şi distribuie doar vaccinurile care îndeplinesc standarde riguroase de calitate şi siguranţă.
De ce ar trebui să îmi vaccinez copilul?
Vaccinurile salvează vieţi. Se estimează că doar vaccinurile împotriva rujeolei au reuşit să prevină peste 21 de milioane de decese între anul 2000 şi 2017.
Vaccinurile vă vor proteja copilul împotriva unor boli ce pot duce la afectarea gravă a sănătăţii sau la deces, mai ales în cazul persoanelor al căror sistem imunitar este în curs de dezvoltare, precum sugarii.
Este important să vă vaccinaţi copilul. În caz contrar, vor reapărea boli extrem de contagioase, precum rujeola, difteria şi poliomielita, care au fost eradicate la un moment dat în numeroase ţări.
Poate face faţă bebeluşul meu tuturor acestor vaccinuri?
Da. Numeroşi părinţi se tem că administrarea mai multor vaccinuri va copleşi sistemul imunitar al copilului lor. Însă copiii sunt expuşi zilnic la sute de germeni. De fapt, o răceală comună sau o banală durere în gât va pune o presiune mai mare asupra sistemului imunitar al copilului dumneavoastră decât vaccinurile.
Dar aceste boli nu sunt prezente în comunitatea mea. Trebuie să îmi vaccinez copilul în aceste condiţii?
Da. Deşi este posibil ca anumite boli să fi fost eradicate în ţara sau regiunea dumneavoastră, trăim într-o lume tot mai interconectată, motiv pentru care aceste boli se pot răspândi din zonele în care sunt încă prezente.
Ce este imunitatea de grup?
În cazul în care un număr suficient de persoane din comunitatea dumneavoastră sunt imunizate la o anumită boală, se poate obţine ceea ce se numeşte imunitate de grup. În această situaţie, bolile nu se vor putea răspândi cu uşurinţă de la o persoană la alta, deoarece este imună majoritatea populaţiei. Aceasta oferă o anumită protecţie împotriva bolii chiar şi celor care nu pot fi vaccinaţi, precum sugarii.
Imunitatea de grup previne de asemenea apariţia focarelor, îngreunând răspândirea bolii. Boala va deveni tot mai rară, putând uneori chiar dispărea complet din comunitate.
Se poate simţi rău bebeluşul meu din cauza unui vaccin?
Vaccinurile sunt extrem de sigure, iar efectele secundare grave sunt rar întâlnite. Aproape orice stare de rău sau de disconfort apărută în urma vaccinării este minoră şi temporară, precum durere la locul injectării sau febră uşoară. Astfel de stări pot fi tratate deseori prin administrarea unor analgezice fără reţetă, urmând sfatul medicului, sau prin aplicarea unei comprese reci pe locul injectării. În situaţia în care părinţii sunt îngrijoraţi, ar trebui să contacteze medicul sau furnizorul de servicii medicale.
Studiile şi cercetările ample arată că nu există dovezi care să indice vreo legătură între vaccinuri şi autism.
Ce boli previn vaccinurile?
Vaccinurile vă protejează copilul împotriva unor boli grave precum poliomielita, care poate provoca paralizie, rujeola, care poate duce la inflamaţie cerebrală şi orbire, şi tetanosul, care poate cauza contracţii musculare dureroase şi dificultăţi la înghiţire şi respiraţie, mai ales în cazul nou-născuţilor.
Pot amâna vaccinurile din schema de vaccinare?
Unul dintre cele mai eficiente moduri prin care vă puteţi proteja copilul este să urmaţi schema de vaccinare recomandată în ţara dumneavoastră. De fiecare dată când amânaţi un vaccin, creşteţi vulnerabilitatea copilului la boală.
Îl pot lăsa pe copil să facă varicelă în loc să îl vaccinez?
Cu toate că varicela este o boală uşoară de care îşi aduc aminte mulţi părinţi din copilărie (vaccinul a fost introdus în 1995), unii copii vor face forme grave, cu complicaţii ce pot fi fatale sau pot cauza dizabilităţi permanente. Vaccinul elimină riscul complicaţiilor provocate de boală şi împiedică infectarea fraţilor, a prietenilor şi a colegilor copiilor bolnavi.
Care este schema de vaccinare recomandată?
Schemele de vaccinare diferă de la o ţară la alta, în funcţie de bolile cele mai răspândite. Puteţi obţine informaţii despre vaccinurile recomandate şi datele aproximative în care trebuie făcută vaccinarea din partea centrului medical local, a medicului dumneavoastră sau a ministerului sănătăţii din ţara dumneavoastră.”
Calendarul Național de Vaccinare 2021 conform Institutului Național de Sănătate Publică
Un alt aspect ce merită precizat este legat de monitorizarea continuă a efectelor secundare apărute după administrarea vaccinurilor.
După ce se aprobă utilizarea unui vaccin, autoritățile naționale din fiecare stat al Uniunii Europene, împreună cu Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) monitorizează continuu efectele secundare apărute la persoanele cărora li s-a administrat vaccinul.
În sprijinul acestor afirmații vine și site-ul dedicat cetățenilor europeni, care vor să se informeze în legătură cu vaccinarea: vaccination-info.eu.
Prin intermediul acestei monitorizări, se asigură detectarea posibilelor riscuri pentru sănătate, dar și gestionarea lor, cât de repede este posibil. EMA are rolul de a determina dacă există o relație de cauzalitate între efectele secundare raportate și vaccin. Astfel, se pot exclude simptomele legate de alți factori sau de alte afecțiuni preexistente, chiar și de anxietatea produsă de vaccinare. Atunci când este necesar, EMA și celelalte autorități responsabile, iau măsuri: realizează ghiduri pentru cadrele medicale sau chiar restricționează administrarea vaccinului pentru o anumită categorie de pacienți. Atât pacienții, cât și cadrele medicale și companiile farmaceutice, au la dispoziție un formular prin care pot raporta toate efectele secundare suspectate.
Monitorizarea siguranței și gestionarea riscurilor medicamentelor, inclusiv a vaccinurilor, se numește „farmacovigilență”.
După ce ai aflat ce sunt și cum funcționează vaccinurile, care sunt beneficiile și posibilele reacții adverse, trebuie să mai știi și care sunt cele 14 boli de care nu ne mai temem, datorită vaccinării:
- Difteria – boală infecțioasă, extrem de contagioasă, care poate fi fatală; a fost eradicată în România în urmă cu 40 de ani (există riscul să reapară cazuri, deoarece au fost confirmate cazuri de difterie în Ucraina, la graniță cu țara noastră)
- Varicela – boală infecțioasă caracterizată prin apariția unei erupții cutanate sub formă de vezicule, care se însoțește de prurit (senzația de mâncărime a pielii) și febră. Poate amenința viața atunci când apare la nou-născuți, adulți și persoane imunodeprimate (care suferă de afecțiuni ce suprimă sistemul imunitar).
- Oreionul – boală infecțioasă care provoacă tumefacția (umflarea) zonei obrajilor și mandibulei (în zona urechilor). Se însoțește de febră, cefalee (dureri de cap), dureri musculare și oboseală. Reprezintă, în continuare, o amenințare, însă vaccinarea previne apariția formelor grave.
- Rotavirus – boală contagioasă ce provoacă diaree apoasă severă, în general însoțită de vărsături, febră și dureri abdominale. Copiii mici pot suferi de deshidratare severă, având nevoie de spitalizare. Se recomandă administrarea a cel puțin 2 doze de vaccin (prima doză la vârsta de 2 luni, a doua la 4 luni), pentru o imunizare eficientă.
- Infecția cu pneumococ – determinată de bacteria numită Streptococcus pneumoniae, care provoacă otită (infecție a urechilor), sinuzită, pneumonie sau meningită. Pentru o imunizare eficientă, se recomandă administrarea a 4 doze (2 luni – 4 luni – 6 luni – 1 an).
- Tusea convulsivă (Pertussis) – boală extrem de contagioasă, cu risc de deces pentru nou-născuți. Se manifestă prin accese violente de tuse necontrolabilă, iar la copiii mici, se poate însoți de perioade de apnee (pauze în respirație), amenințătoare de viață.
- Rujeola (Pojarul) – boală infecțioasă foarte contagioasă, care poate fi severă în cazul copiilor mici. Se manifestă prin apariția simptomelor de răceală (ochi roșii, secreții nazale, tuse și febră înaltă), după care apare erupția cutanată.
- Infecția cu Hib – Haemophilus influenzae tip b (Hib) poate determina afectare cerebrală și surditate, sau chiar deces. Hib afectează mai ales copiii sub 5 ani.
- Rubeola – boală infecțioasă caracterizată prin erupție cutanată și adenopatii (umflarea ganglionilor). Gravidele nevaccinate transmit boala fătului, care poate dezvolta malformații congenitale severe.
- Hepatita A – boală contagioasă ce afectează ficatul, care se transmite de la om la om sau prin mâncare, ori apă contaminată. Se mai numește popular ”boala mâinilor murdare”.
- Hepatita B – boală contagioasă ce afectează, de asemenea, ficatul, dar este transmisă diferit de hepatita A (prin sânge sau alte fluide corporale). Gravida transmite boala fătului, de aceea toți nou-născuții trebuie vaccinați imediat după naștere (în maternitate) împotriva hepatitei B.
- Gripa – afecțiune respiratorie provocată de virusul gripal, ce afectează diferit fiecare persoană, în funcție de sistemul imunitar. Copiii sub 6 luni nu pot fi vaccinați antigripal, astfel că au un risc mare de a contacta boala. Cea mai bună metodă de imunizare a nou-născuților este vaccinarea mamei în timpul sarcinii.
- Tetanos – boală ce provoacă o contractură dureroasă și trismus (incapacitatea de a deschide gura), care poate fi letală. Poate să apară după ce copilul se zgârie sau se înțeapă cu un obiect metalic.
- Poliomielita – boală infecțioasă posibil letală, care afectează creierul și măduva spinării, provocând paralizia. Ultimul caz a fost raportat în România în 1992. În Afganistan (29 cazuri) și Pakistan (58 cazuri) au fost raportate cazuri de poliomielită în anul 2020.
Luând în calcul toate aceste informații, sper să puteți lua decizia corectă în legătură cu vaccinarea celor mici. Internetul este plin de articole legate de vaccinare, unele adevărate, altele nu, însă, dacă selectați informațiile, vă poate ajuta să vă informați în mod obiectiv: puteți găsi rezumate ale diferitelor studii, cercetări ș.a.m.d.
***
Multă sănătate, vouă și piticilor voștri!
Cu drag,
Pediatrul tău.