Cum le identificăm și cum le combatem?

Sursa: https://www.universulargesean.ro/wp-content/uploads/2019/01/VIROZA-copii.jpg

Se apropie sezonul rece, iar copiii fac parte din categoria persoanelor cu risc crescut de viroze respiratorii. Știați că un copil se poate confrunta cu o afecțiune respiratorie de 7 – 10 ori într-un an, în timp ce adulții, doar de 2 – 4 ori? Așadar,  consider că ar fi util tuturor părinților să cunoască 5 dintre cele mai frecvente simptome, dar și câteva metode prin care îi pot ajuta pe cei mici să treacă peste aceste manifestări supărătoare.

 

1. RINOREEA

Dacă observați că prichindelului vostru îi curge nasul, acest fapt se numește, în termeni medicali, rinoree. În funcție de aspectul secrețiilor, medicul pediatru se poate orienta în stabilirea diagnosticului, adică poate identifica ce anume a determinat apariția acestui simptom (viroză respiratorie, infecție bacteriană, alergie etc).

Sfaturi:

  • Observați cu atenție aspectul acestor secreții.
  • Curățați năsucul copiilor de 3 ori pe zi sau la nevoie (la sugari, secrețiile nazale se pot aspira, iar la copiii mai mari, puteți folosi șervețele nazale).

2. OBSTRUCȚIA NAZALĂ

Obstrucția nazală este opusul rinoreei; adică reprezintă momentul când copilul are nasul înfundat și nu poate respira corect. Este un simptom frecvent întâlnit, de aceea este important ce fel de tratament alegem, dar și durata administrării acestuia. În farmacii există spray-uri sau soluții (picături) cu efect decongestionant, cu diferite substanțe active (care pot fi folosite pe termen scurt: 3-5 zile), dar și spray-uri pe bază de apă de mare (soluție hipertonică), care se pot administra fără riscuri.

Sfat:

  • Pentru cazurile ușoare și moderate de obstrucție nazală alegeți un spray pe bază de apă de mare, iar dacă după 3 zile acest simptom nu se ameliorează, consultați-vă cu medicul pediatru, medicul de familie sau farmacistul în vederea administrării unui alt tip de tratament.

3. TUSEA

În primul rând, trebuie să știm că tusea este o reacție de apărare a organismului, prin care se încearcă eliminarea unui agent patogen sau a unui corp străin. Aceasta poate fi seacă, semiproductivă și productivă. Tusea seacă este uscată, neproductivă și obosește copilul; tusea semiproductivă este reprezentată de episoade de tuse seacă, cu tendință spre expectorație; tusea productivă este umedă, urmată de expectorație, cu apariția sputei.

Sfaturi:

  • Este important să identificăm caracterul tusei, dar și durata.
  • Copilul poate primi sirop de tuse NUMAI după ce identificăm corect tipul de tuse: pentru tusea seacă, chinuitoare, se administrează sirop antitusiv (care are rolul de a scădea intensitatea tusei), iar pentru tusea productivă, se poate administra sirop expectorant (care favorizează eliminarea secrețiilor bronșice).
  • Dacă nu sunteți sigur că ați identificat corect ce tip de tuse are copilul, se pot administra siropuri care sunt potrivite pentru toate tipurile de tuse.

4. STRĂNUTUL

Strănutul este, la fel ca tusea, un mecanism reflex de apărare al organismului împotriva agenților patogeni sau iritanți. Acesta este un simptom obișnuit în virozele respiratorii sau în alergii.

Sfaturi:

  • Dacă cel mic începe să strănute, verificați întâi dacă aerul pe care îl respiră nu conține substanțe iritante (tutun, fum, detergenți, parfum etc). Dacă identificați un posibil agent cauzator, îndepărtați copilul din acel mediu.
  • Strănutul poate fi unul dintre simptomele de debut ale unei viroze respiratorii. În acest caz urmăriți copilul; dacă apar și alte simptome, consultați medicul pediatru sau medicul de familie. Acesta va investiga copilul și îi va recomanda tratamentul potrivit.

5. FEBRA

Febra este, poate, cel mai îngrijorător simptom pe care îl prezintă copiii. Aceasta reprezintă creșterea temperaturii corporale peste 38 grade Celsius. După cum bine știm, temperatura normală este cuprinsă între 36 și 37 grade Celsius (măsurată axilar). Atunci când temperatura crește până la 37,5 – 37,9*C, copilul prezintă o stare subfebrilă. În funcție de severitate, febra poate fi moderată (38-39 grade Celsius) sau înaltă (39-40 grade Celsius). Rar, temperatura poate crește peste 40,5*C, iar atunci poartă numele de hiperpirexie sau hipertermie. Cu cât temperatura copilului este mai mare, cu atât crește riscul ca acesta să prezinte o convulsie febrilă (simptom întâlnit, de obicei, între vârsta de 6 luni și 5 ani). De aceea este important să luăm rapid măsuri pentru a scădea febra copilului. Iată ce putem face:

Sfaturi:

  • Primul pas: dezbrăcarea copilului. Astfel se pierde căldură mai repede, iar temperatura corpului începe să scadă. Totodată, copilul trebuie să stea în repaos fizic (în pat), pentru ca organismul să își folosească energia în lupta cu agentul patogen. Este foarte importantă hidratarea (apă, ceai, compot etc.), iar dacă cel mic nu are poftă de mâncare, el nu trebuie forțat să mănânce. La intervale scurte de timp (la 10-15 min), copilul va fi încurajat să consume lichide.
  • Al doilea pas: împachetarea hipotermizantă. Copilul va fi împachetat într-un cearșaf sau un prosop umezit cu apă (la temperatura camerei), astfel încât să intre în contact cu o suprafață cât mai mare de piele. Acesta se menține 5 – 10 minute (până începe să se încălzească), după care se umezește din nou cu apă la temperatura camerei; se repetă de câte ori este nevoie, până la normalizarea temperaturii corporale. Nu sunt necesare compresele cu oțet sau spirt, deoarece studiile au demonstrat că pot fi ineficiente și chiar periculoase.
  • Al treilea pas: administrarea tratamentului antitermic. Dacă primele două metode nu au dus la normalizarea temperaturii, se pot administra preparate antitermice destinate copiilor, pe bază de Paracetamol (acetaminofen), Ibuprofen sau Algocalmin (metamizol sodic). Acestea se găsesc sub formă de siropuri, supozitoare, soluții orale (picături), pentru copiii mici, și comprimate sau capsule, pentru copiii mai mari.
  • Al patrulea pas: prezentați-vă la medicul pediatru sau la medicul de familie, dacă febra nu cedează. Dacă după administrarea corectă a tratamentului antitermic, febra nu cedează sau reapare la mai puțin de 4 ore după tratament, este important să consultați un medic pentru a se realiza o schemă de tratament și pentru efectuarea investigațiilor. O febră care nu cedează ușor la antitermic poate traduce o afecțiune mai serioasă, care poate necesita tratament antibiotic.

***

Sper ca aceste sfaturi să vă fie de ajutor!

Multă sănătate, vouă și piticilor voștri! 

 

Cu drag,

Pediatrul tău.

4.9/5 - (35 votes)

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *